verificator - explicat in DEX

verificator (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
VERIFICATÓR, -OÁRE, verificatori, -oare, s. m. și f. Persoană care verifică ceva (din punct de vedere contabil, tehnic etc.). – Din fr. vérificateur.

verificator (Dicționar de neologisme, 1986)
VERIFICATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care verifică ceva (din punct de vedere contabil). [Cf. fr. vérificateur, it. verificatore].

verificator (Marele dicționar de neologisme, 2000)
VERIFICATÓR, -OÁRE I. adj., s. m. f. (cel) care verifică ceva (din punct de vedere contabil, tehnic etc.). II. s.n. aparat care permite executarea de controale. (< fr. vérificateur)

verificator (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
verificatór s. m., pl. verificatóri

verificator (Dicționaru limbii românești, 1939)
*verificatór, -oáre s. Care verifică.

verificator (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
verificator m. cel însărcinat a verifica lucrări, socoteli, etc.

verificator (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
VERIFICATÓR, -OÁRE, verificatori, -oare, s. m. și f. Persoană care verifică ceva (din punct de vedere contabil, tehnic etc.). — Din fr. vérificateur.