velin (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)VELÍN, -Ă, veline, adj. (În sintagmele)
Hârtie velină sau
carton velin = hârtie sau carton de calitate foarte bună, de culoare foarte albă, preparate dintr-o pastă fină. – Din
fr. vélin.velin (Dicționar de neologisme, 1986)VELÍN, -Ă adj. Hârtie velină = hârtie lucioasă, de bună calitate. [< fr.
vélin <
veau – vițel, din pielea căruia se prepara pergamentul de scris].
velin (Marele dicționar de neologisme, 2000)VELÍN, -Ă adj. (despre hârtie, carton) neted, lucios, de calitate foarte bună. (< fr.
vélin)
velin (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!velín adj. m.;
f. velínă, pl. velínevelin (Dicționaru limbii românești, 1939)*velín, -ă adj. (fr.
vélin, d.
veau, vechĭ
veel, vițel).
Hîrtie velină, albă și netedă (care imitează [!] un fel de pele [!] de vițel preparată ca pergamentu, dar maĭ fină și maĭ netedă). V.
catifelat.velin (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)velin n. piele de vacă, preparată mai subțire și mai netedă ca pergamentul:
manuscris pe velin. ║ a. hârtie velină, foarte albă și lucioasă.
velin (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)VELÍN, -Ă, veline, adj. (în sintagmele)
Hârtie velină sau
carton velin = hârtie sau carton de calitate foarte bună, de culoare foarte albă, preparate dintr-o pastă fină. — Din
fr. vélin.