velatură - explicat in DEX

velatură (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
VELATÚRĂ, velaturi, s. f. Totalitatea velelor unei nave cu pânze. – Din it. velatura.

velatură (Dicționar de neologisme, 1986)
VELATÚRĂ s.f. (Mar.) Totalitatea pânzelor unei corăbii. [< it. velatura].

velatură (Marele dicționar de neologisme, 2000)
VELATÚRĂ s. f. 1. ansamblul velelor unei nave. 2. (pict.) glasiu translucid, dar și puțin voalat. (< it. velatura)

velatură (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
velatúră s. f., g.-d. art. velatúrii; pl. velatúri

velatură (Dicționaru limbii românești, 1939)
*velatúră f., pl. ĭ (it. velatura). Mar. Totalitatea velelor.

velatură (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
VELATÚRĂ, velaturi, s. f. Totalitatea velelor unei nave cu pânze. — Din it. velatura.