variantă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)VARIÁNTĂ, variante, s. f. 1. Aspect (ușor) schimbat față de forma de bază, tipică a unui lucru, a unei lucrări, a unui text, a unei acțiuni. ♦
Spec. (
Lingv.) Formă a unui element lingvistic care diferă de aspectul tipic, obișnuit al acestui element.
2. Drum care ocolește (pe o anumită porțiune) traseul principal, ajungând în același punct final. [
Pr.:
-ri-an-] – Din
fr. variante.