variabilitate - explicat in DEX

variabilitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
VARIABILITÁTE, variabilități, s. f. Însușirea unui lucru, a unui fenomen etc. de a varia, de a lua forme și aspecte diferite. ♦ Spec. (Biol.) Proprietate a ființelor vii de a-și schimba, sub influența mediului și a eredității, însușirile morfologice, fiziologice, biochimice etc. ♦ Spec. (Mat.) Proprietate pe care o are o cantitate, o mărime sau o funcție algebrică de a lua succesiv o infinitate de valori diferite. [Pr.: -ri-a-] – Din fr. variabilite.

variabilitate (Dicționar de neologisme, 1986)
VARIABILITÁTE s.f. Însușirea a ceea ce este variabil. ♦ (Biol.) Procesul schimbării diferitelor caractere morfologice și fiziologice ale organismelor vii, constituind devieri de la tipul speciei. ♦ (Mat.) Proprietate a unei cantități sau funcții algebrice de a lua succesiv o infinitate de valori diferite. ♦ (Gram.) Însușire a unui cuvânt de a prezenta forme diferite. [Pron. -ri-a-. / cf. fr. variabilité].

variabilitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)
VARIABILITÁTE s. f. 1. însușirea a ceea ce este variabil (1). 2. capacitate a organismelor vii de a-și modifica caracterele morfofiziologice în cursul evoluției ca rezultat al adaptării la mediu. 3. (mat.) proprietate a unei cantități sau funcții algebrice de a lua succesiv o infinitate de valori diferite. 4. însușire a unui cuvânt de a prezenta forme diferite. (< fr. variabilité)

variabilitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
variabilitáte (-ri-a-) s. f., g.-d. art. variabilitắții; pl. variabilitắți

variabilitate (Dicționaru limbii românești, 1939)
*variabilitáte f. (d. variabil; fr. -ilité). Caracteru de a fi variabil.

variabilitate (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
variabilitate f. dispozițiune de a varia.

variabilitate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
VARIABILITÁTE, variabilități, s. f. Însușirea unui lucru, a unui fenomen etc. de a varia, de a lua forme și aspecte diferite. ♦ Spec. (Biol.) Proprietate a ființelor vii de a-și schimba, sub influența mediului și a eredității, însușirile morfologice, fiziologice, biochimice etc. ♦ Spec. (Mat.) Proprietate pe care o are o cantitate, o mărime sau o funcție algebrică de a lua succesiv o infinitate de valori diferite. [Pr.: -ri-a-] — Din fr. variabilité.