uzinare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)UZINÁRE s. f. Prelucrare a unui material cu ajutorul mașinilor-unelte; uzinaj. – După
fr. usinage.uzinare (Dicționar de neologisme, 1986)UZINÁRE s.f. Acțiunea de prelucrare a metalelor cu ajutorul mașinilor-unelte; uzinaj. [<
uzina].
uzinare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)uzináre s. f.,
g.-d. art. uzinắriiuzinare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)UZINÁRE s. f. Prelucrare a unui material cu ajutorul mașinilor-unelte; uzinaj. — După
fr. usinage.