utopist (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)UTOPÍST, -Ă, utopiști, -ste, s. m. și
f.,
adj. 1. S. m. și
f. Creator sau adept al unei utopii;
p. ext. persoană care crede în proiecte, planuri, idei fanteziste, irealizabile.
2. Adj. Utopic. – Din
fr. utopiste.utopist (Dicționar de neologisme, 1986)UTOPÍST, -Ă adj. Utopic. //
s.m. și f. Autor, adept al unei utopii, al teoriilor sociale utopice; (
p. ext.) persoană care crede în utopii, care propagă utopii. [< fr.
utopiste].
utopist (Marele dicționar de neologisme, 2000)UTOPÍST, -Ă I.
adj. utopic. II. s. m. f. autor, adept al unei teorii sociale utopice. (< fr.
utopiste)
utopist (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)utopíst adj. m.,
s. m.,
pl. utopíști; adj. f.,
s. f. utopístă, pl. utopísteutopist (Dicționaru limbii românești, 1939)*utopíst, -ă s. (d.
utopie). Care propune utopiĭ. Adj.
Scriitor utopist.utopist (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)utopist m. cel ce creează utopii, cel ce crede în ele.
utopist (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)UTOPÍST, -Ă, utopiști, -ste, s. m. și
f.,
adj. 1. S. m. și
f. Creator sau adept al unei utopii;
p. ext. persoană care crede în proiecte, planuri, idei fanteziste, irealizabile.
2. Adj. Utopic. — Din
fr. utopiste.