utopic - explicat in DEX

utopic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
UTÓPIC, -Ă, utopici, -ce, adj. Care are caracter de utopie, care constituie o utopie; utopist, iluzoriu, himeric. ◊ Socialism utopic = doctrină socialistă care precedă dezvoltarea teoriei socialiste ca știință. – Din fr. utopique.

utopic (Dicționar de neologisme, 1986)
UTÓPIC, -Ă adj. Care are caracterul unei utopii; iluzoriu, fantezist; irealizabil; utopist. ♦ Bazat pe o utopie, neștiințific. [< fr. utopique].

utopic (Marele dicționar de neologisme, 2000)
UTÓPIC, -Ă adj. cu caracter de utopie; iluzoriu; irealizabil; utopist. (< fr. utopique)

utopic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
utópic adj. m., pl. utópici; f. utópică, pl. utópice

utopic (Dicționaru limbii românești, 1939)
*utópic, -ă adj. (d. utopie). Care are caracteru utopiiĭ: probleme utopice. Adv. În mod utopic.

utopic (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
utopic a. ce ține de utopie.

utopic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
UTÓPIC, -Ă, utopici, -ce, adj. Care are caracter de utopie, care constituie o utopie; utopist, iluzoriu, himeric. — Din fr. utopique.