usturător (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)USTURĂTÓR, -OÁRE, usturători, -oare, adj. Care ustură, care produce usturime. ♦
Fig. Care provoacă o durere sufletească, o jignire; tăios, caustic, incisiv. –
Ustura +
suf. -ător.