urâcios - explicat in DEX

urâcios (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
URÂCIÓS, -OÁSĂ, urâcioși, -oase, adj. (Despre oameni și manifestările lor) Antipatic, nesuferit, neplăcut. [Var.: uriciós, -oásă adj.] – Urî + suf. -icios.

urâcios (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
urâciós adj. m., pl. urâcióși; f. urâcioásă, pl. urâcioáse

urâcios (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
URÂCIÓS, -OÁSĂ, urâcioși, -oase, adj. Care inspiră dezgust; scârbos, neplăcut; (despre oameni) ursuz, nesuferit, antipatic. [Var.: uriciós, -oásă adj.] — Urî + suf. -icios.