ursulină (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)URSULÍNĂ, ursuline, s. f. Călugăriță dintr-un ordin călugăresc catolic (care se consacră educației fetelor și îngrijirii bolnavilor). – Din
fr. ursuline.ursulină (Dicționar de neologisme, 1986)URSULÍNĂ s.f. Călugăriță din ordinul Sf. Ursula, fundat în 1537, mai ales în vederea educației fetelor și îngrijirii bolnavilor. [< fr.
ursuline].
ursulină (Marele dicționar de neologisme, 2000)URSULÍNĂ s. f. călugăriță dintr-un ordin monahal catolic care se consacra educației fetelor și îngrijirii bolnavilor. (< fr.
ursuline)
ursulină (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)ursulínă s. f.,
g.-d. art. ursulínei; pl. ursulíneursulină (Dicționaru limbii românești, 1939)*ursulínă f., pl.
e. Călugăriță din ordinu sfinteĭ Ursula, fundat la 1537 de sfîntu Ángelo de Merici (Brescia).
ursulină (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)URSULÍNĂ, ursuline,
s. f. Călugăriță dintr-un ordin catolic care se ocupă de educația fetelor și cu îngrijirea bolnavilor. — Din
fr. ursuline.