urduca (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)URDUCÁ, urdúc, vb. I.
V. hurduca.urducà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)urducà v. V.
hurducà: cortul se urducă Ar.
urduca (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)URDUCÁ vb. I
v. hurduca.