unional (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)UNIONÁL, -Ă, unionali, -e, adj. Care aparține unei uniuni, privitor la o uniune, care alcătuiește o uniune. [
Pr.:
-ni-o-] –
Uniune +
suf. -al.unional (Dicționar de neologisme, 1986)UNIONÁL, -Ă adj. Relativ la uniune, care face parte dintr-o uniune. [Pron.
-ni-o-. / <
uniune +
-onal, după rus.
soiuznii].
unional (Marele dicționar de neologisme, 2000)UNIONÁL, -Ă adj. referitor la uniune, care aparține unei uniuni. (< uniune + -al)
unional (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)unionál (-ni-o-) adj. m.,
pl. unionáli; f. unionálă, pl. unionáleunional (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)UNIONÁL, -Ă, unionali, -e, adj. Care aparține unei uniuni, privitor la o uniune, care alcătuiește o uniune. [
Pr.: -
ni-o-] —
Uniune +
suf. -
al.