uninațional (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)UNINAȚIONÁL, -Ă, uninaționali, -e, adj. (Despre state) A cărui populație aparține în întregime aceleiași naționalități. [
Pr.:
-ți-o-] –
Uni1-
+ național.uninațional (Dicționar de neologisme, 1986)UNINAȚIONÁL, -Ă adj. (
Despre state) Care cuprinde o singură națiune. [Pron.
-ți-o-. / <
uni- +
național].
uninațional (Marele dicționar de neologisme, 2000)UNINAȚIONÁL, -Ă adj. (despre state) cu o singură națiune. (< uni- + național)
uninațional (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)uninaționál (-ți-o-) adj. m.,
pl. uninaționáli; f. uninaționálă, pl. uninaționáleuninațional (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)UNINAȚIONÁL, -Ă, uninaționali, -e, adj. (Despre state) A cărui populație aparține în întregime aceleiași naționalități. [
Pr.: -
ți-o-] —
Uni1- +
național.