uniat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)UNIÁT, -Ă, uniați, -te, adj. (Rar) Unit (
3). [
Pr.:
-ni-at] – Din
fr. uniate.uniat (Dicționar de neologisme, 1986)UNIÁT, -Ă s.m. și f. (
Bis.) Membru al unei biserici creștine orientale care după marea schismă s-a reunit cu biserica catolică, păstrându-și o oarecare autonomie față de papă; unit. [Pron.
-ni-at. / cf. it., fr.
uniate < rus.
uniiat].
uniat (Marele dicționar de neologisme, 2000)UNIÁT, -Ă s. m. f. membru al unei biserici creștine orientale care după marea schismă s-a reunit cu biserca catolică. (< fr.
uniate)
uniat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!uniát (rar)
(-ni-at) adj. m.,
s. m.,
pl. uniáți; adj. f.,
s. f. uniátă, pl. uniáteuniat (Dicționaru limbii românești, 1939)uniát, -ă adj. (rus.
uniĭat, sîrb.
uniat, bg.
uniĭatin).
Let. 1, 182. Unit (cu religiunea Romeĭ).
uniat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)UNIÁT, -Ă, uniați, -te, adj.,
s. m. și
f. (Rar) Greco-catolic. [
Pr.: -
ni-at] — Din
fr. uniate.