unguroaică(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) UNGUROÁICĂ,unguroaice, s. f. Femeie maghiară. – Ungur + suf. -oaică.
unguroaică(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) unguroáică s. f., g.-d. art. unguroáicei; pl. unguroáice
unguroaică(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) UNGUROÁICĂ,unguroaice, s. f. Femeie maghiară. — Ungur + suf. -oaică.