umplere (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÚMPLERE, umpleri, s. f. Acțiunea de
a (
se)
umple și rezultatul ei; umplut. –
V. umple.umplere (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)úmplere s. f.,
g.-d. art. úmplerii; pl. úmpleriumplere (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)UMPLÉRE, umpleri, s. f. Acțiunea de
a (se) umple și rezultatul ei; umplut. —
V. umple.