umblat - explicat in DEX

umblat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
UMBLÁT¹ s. n. Umblare. – V. umbla.

umblat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
UMBLÁT², -Ă, umblați, -te, adj. 1. (Despre drumuri) Pe care se circulă mult; care este frecventat, circulat. 2. (Despre oameni) Care a colindat prin multe locuri, a trăit și a văzut multe lucruri (acumulând o mare experiență de viață); călătorit, purtat² (2). – V. umbla.

umblat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
umblát s. n.

umblat (Dicționaru limbii românești, 1939)
umblát, -ă adj. Care a umblat (a călătorit) mult: om umblat pin [!] lume. Frecŭentat: drum foarte umblat.

umblat (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
umblat a. 1. care a călătorit: om umblat; 2. frecventat: drum umblat.

umblat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
UMBLÁT¹ s. n. Umblare. — V. umbla.

umblat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
UMBLÁT², -Ă, umblați, -te, adj. 1. (Despre drumuri) Pe care se circulă mult; care este frecventat, circulat. 2. (Despre oameni) Care a mers, a fost prin multe locuri, a trăit și a văzut multe lucruri (acumulând o mare experiență de viață); călătorit, purtat² (2). — V. umbla.