uleier (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ULEIÉR, uleieri, s. m. (
Reg.) Persoană care se ocupă cu stoarcerea uleiului
2 din semințe; proprietar al unui prese de ulei
2. [
Pr.:
-le-ier] –
Ulei2 +
suf. -ar.uleier (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)uleiér (
reg.)
s. m.,
pl. uleiériuleier (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ULEIÉR, uleieri, s. m. (
Reg.) Persoană care se ocupă cu stoarcerea uleiului
2 din semințe; proprietar al unei prese de ulei
2. [
Pr.: -
le-ier] —
Ulei2 +
suf. -
ar.