uleia (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ULEIÁ, uleiez, vb. I.
Tranz. (Rar) A unge, a îmbiba, a impregna cu ulei
2; a oloi
3. [
Pr.:
-le-ia. –
Var.: (
reg.)
oleiá vb. I.] – Din
ulei2.
uleia (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)uleiá (a ~) (rar)
vb.,
ind. prez. 3
uleiáză, 1
pl. uleiém; conj. prez. 3
să uleiéze; ger. uleínduleia (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ULEIÁ, uleiez, vb. I.
Tranz. (Rar) A unge, a îmbiba, a impregna cu ulei
2; a oloi
3. [
Pr.: -le-ia. —
Var.: (
reg.)
oleiá vb. I] — Din
ulei2.