ulcerație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ULCERÁȚIE, ulcerații, s. f. Leziune a pielii sau a unor mucoase; helcoză;
spec. ulcer (
1). – Din
fr. ulcération.ulcerație (Dicționar de neologisme, 1986)ULCERÁȚIE s.f. Formare a unui ulcer; rană ulceroasă; ulcerare. [Gen.
-iei, var.
ulcerațiune s.f. / < fr.
ulcération, lat.
ulceratio].
ulcerație (Marele dicționar de neologisme, 2000)ULCERÁȚIE s. f. formare a unui ulcer; rană ulceroasă. (< fr.
ulcération)
ulcerație (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)ulceráție (-ți-e) s. f.,
art. ulceráția (-ți-a), g.-d. art. ulceráției; pl. ulceráții, art. ulceráțiile (-ți-i-)ulcerație (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ULCERÁȚIE, ulcerații, s. f. Leziune a pielii sau a unor mucoase; helcoză;
spec. ulcer (
1). — Din
fr. ulcération.