ucidere (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)UCÍDERE, ucideri, s. f. Acțiunea de
a (se) ucide și rezultatul ei; omor, ucis; asasinat. –
V. ucide.ucidere (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)ucídere s. f.,
g.-d. art. ucíderii; pl. ucíderiucidere (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)ucidere f. acțiunea de a (se) ucide.
ucidere (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)UCÍDERE, ucideri, s. f. Acțiunea de
a (se) ucide și rezultatul ei; omor, ucis; asasinat. —
V. ucide.