turchin (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TURCHÍN, -Ă, turchini, -e, adj.,
s. f. (Rar)
1. Adj. De culoare albastru închis.
2. S. f. Varietate de turcoază. – Din
fr. turquin.turchin (Dicționar de neologisme, 1986)TURCHÍN, -Ă adj. De culoare albastră-închisă și mată. //
s.n. Varietate de turcoază. [< fr.
turquin, it.
turchino].
turchin (Marele dicționar de neologisme, 2000)TURCHÍN, -Ă I.
adj. de culoare albastră-închisă și mată. II. s. n. varietate de turcoază. (< fr.
turquin)
turchin (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TURCHÍN, -Ă, turchini, -e, adj.,
s. f. (Rar)
1. Adj. De culoare albastra închis.
2. S. f. Varietate de turcoază. — Din
fr. turquin.