turație - explicat in DEX

turație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TURÁȚIE, turații, s. f. Mișcare circulară a unei piese în jurul unui ax; rotație. ♦ Număr de rotații efectuate de un corp rotitor într-o unitate de timp. – Tur¹ + suf. -ație (după rotație).

turație (Dicționar de neologisme, 1986)
TURÁȚIE s.f. 1. (Tehn.) Mișcare circulară a unei piese în jurul unui ax. 2. (Fiz.) Porțiune din mișcarea circulară continuă a unui corp; rotație unică, completă; tur (1). [Gen. -iei. / < tur].

turație (Marele dicționar de neologisme, 2000)
TURÁȚIE s. f. 1. număr de rotații efectuate de un corp în mișcare circulară uniformă într-o unitate de timp. 2. rotație. (< tur + -ație)

turație (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
turáție (-ți-e) s. f., art. turáția (-ți-a), g.-d. art. turáției; pl. turáții, art. turáțiile (-ți-i-)

turație (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TURÁȚIE, turații, s. f. Mișcare circulară a unei piese în jurul unui ax; rotație. ♦ Număr de rotații efectuate de un corp rotitor într-o unitate de timp. — Tur¹ + suf. -ație (după rotație).