turan (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TURÁN, -Ă, turani, -e, adj.,
s. m. și
f. (Persoană) de origine turcă sau uralo-altaică. – De la
n. pr. Turan.turan (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)Turan n. alt nume dat Turkestanului (
Turanian).
turan (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TURÁN, -Ă, turani, -e, adj.,
s. m. și
f. (Persoană) de origine turcă sau uralo-altaică. — De la
n. pr. Turan.