tularemie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TULAREMÍE, tularemii, s. f. Boală infecțioasă și contagioasă a animalelor rozătoare, produsă de o bacterie și transmisibilă animalelor domestice și oamenilor, manifestată prin febră, frisoane, vărsături etc. – Din
fr. tularémie.tularemie (Dicționar de neologisme, 1986)TULAREMÍE s.f. Boală infecțioasă, la om și la animale, care afectează ganglionii limfatici periferici, datorându-se unui microb specific, și care se manifestă prin febră, frisoane, vomă etc. [Gen.
-iei. / < fr.
tularémie].
tularemie (Marele dicționar de neologisme, 2000)TULAREMÍE s. f. boală infecțioasă la iepure și transmisibilă omului, datorată unui microb specific care afectează ganglionii limfatici periferici, manifestându-se prin febră, frisoane, vomă. (< fr.
tularémie)
tularemie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)tularemíe s. f.,
art. tularemía, g.-d. tularemíi, art. tularemíei tularemie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TULAREMÍE s. f. Boală infecțioasă și contagioasă a animalelor rozătoare, produsă de o bacterie și transmisibilă animalelor domestice și oamenilor, manifestată prin febră, frisoane, vărsături etc. — Din
fr. tularémie.