trăsnitor(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) TRĂSNITÓR, -OÁRE,trăsnitori, -oare, adj. (Rar) Care trăsnește1. – Trăsni1 + suf. -tor.
trăsnitor(Dicționar de argou al limbii române, 2007) trăsnitor,trăsnitoriI.s. m. (intl., înv.) spărgător. II.adj.1. surprinzător, uluitor. 2. puternic mirositor.
trăsnitor(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) trăsnitór (rar) adj. m., pl. trăsnitóri; f. sg. și pl. trăsnitoáre
trăsnitor(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) TRĂSNITÓR, -OÁRE,trăsnitori, -oare, adj. (Rar) Care trăsnește1. — Trăsni1 + suf. -tor.