tromblon (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TROMBLÓN, trombloane, s. n. Pușcă foarte scurtă a cărei țeavă avea gura răsfrântă ca la trompetă. – Din
fr. tromblon.tromblon (Dicționar de neologisme, 1986)TROMBLÓN s.n. 1. Specie de pușcă foarte scurtă a cărei țeavă avea gura răsfrântă.
2. Piesă în formă de pâlnie care se adaptează la o pușcă pentru lansarea de grenade speciale. [< fr.
tromblon].
tromblon (Marele dicționar de neologisme, 2000)TROMBLÓN s. n. 1. pușcă foarte scurtă a cărei țeavă avea gura răsfrântă. 2. piesă în formă de pâlnie care se adaptează la o pușcă pentru lansarea de grenade speciale. 3. pălărie ~ = pălărie înaltă cu fundul evazat. (< fr.
tromblon)
tromblon (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)tromblón s. n.,
pl. trombloánetromblon (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TROMBLÓN, trombloane, s. n. Pușcă foarte scurtă a cărei țeavă avea gura răsfrântă ca la trompetă. — Din
fr. tromblon.