trișerie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TRIȘERÍE, trișerii, s. f. (Franțuzism) Trișare. – Din
fr. tricherie.trișerie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TRIȘERÍE, trișerii, s. f. (
Livr.) Trișare. — Din
fr. tricherie.