triplicat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TRIPLICÁT, triplicate, s. n. A doua copie făcută după un act sau după un document. – Din
lat. triplicatus, fr. triplicate.triplicat (Dicționar de neologisme, 1986)TRIPLICÁT s.n. A doua copie după un act. [Cf. lat.
triplicatus, fr.
triplicata].
triplicat (Marele dicționar de neologisme, 2000)TRIPLICÁT s. n. a doua copie după un act. (< germ.
Triplikat, lat.
triplicatum, fr.
triplicata)
triplicat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)triplicát (copie)
(tri-pli-) s. n.,
pl. triplicátetriplicat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TRIPLICÁT, triplicate, s. n. Copie făcută după un act sau după un document. —
Din lat. triplicatus, fr. triplicate.