tribord (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TRIBÓRD, triborduri, s. n. Bordul drept al unei nave, partea din dreapta a axei ei de simetrie, privind de la pupă spre proră. – Din
fr. tribord.tribord (Dicționar de neologisme, 1986)TRIBÓRD s.n. Partea din dreapta a unei nave privind de la pupă spre proră. [< fr.
tribord, it.
tribordo].
tribord (Marele dicționar de neologisme, 2000)TRIBÓRD s. n. partea din dreapta a unei nave, privind dinspre pupă. (< fr.
tribord)
tribord (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)tribórd s. n.,
pl. tribórduritribord (Dicționaru limbii românești, 1939)*tribórd n., pl.
urĭ (fr.
tribord, maĭ vechĭ
estribord, din ol.
stierboard, irlandez
stjornbordi, danez
styrbord, engl.
starboard, rus.
starbórd, germ.
steuerbord, d.
steuer, cîrmă, și
bord).
Mar. Dreapta corăbiiĭ. V.
babord.tribord (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)tribord n. partea dreaptă a unei corăbii.
tribord (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TRIBÓRD, triborduri, s. n. Bordul drept al unei nave, partea din dreapta a axei ei de simetrie, privind de la pupă spre proră. — Din
fr. tribord.