transcendentalist (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TRANSCENDENTALÍST, -Ă, transcendentaliști, -ste, adj.,
s. m. și
f. (Rar) (Adept) al transcendentalismului. – Din
fr. transcendantaliste.transcendentalist (Dicționar de neologisme, 1986)TRANSCENDENTALÍST, -Ă adj. Referitor la transcendentalism. //
s.m. și f. Adept al transcendentalismului. [Cf. fr.
transcendantaliste].
transcendentalist (Marele dicționar de neologisme, 2000)TRANSCENDENTALÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al transcendentalismului. (< fr.
transcendantaliste)
transcendentalist (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TRANSCENDENTALÍST, -Ă, transcendentaliști, -ste, adj.,
s. m. și
f. (Adept) al transcendentalismului. — Din
fr. transcendantaliste.