trafor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TRAFÓR, trafoare, s. n. Ornament arhitectural perforat. – Din
it. traforo.trafor (Marele dicționar de neologisme, 2000)TRAFÓR s. n. ornament arhitectural perforat care înlocuiește sau maschează o tâmplărie. (< it.
traforo)
trafor (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TRAFÓR, trafoare, s. n. Ornament arhitectural perforat. — Din
it. traforo.