traficant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TRAFICÁNT, -Ă, traficanți, -te, s. m. și
f. Persoană care face comerț ilicit. – Din
fr. trafiquant.traficant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)traficánt s. m., pl.
traficánțitraficant (Dicționar de neologisme, 1986)TRAFICÁNT, -Ă s.m. și f. Cel care face un comerț ilicit; (
p. ext.) afacerist. [Cf. fr.
trafiquant].
traficant (Marele dicționar de neologisme, 2000)TRAFICÁNT, -Ă s. m. f. cel care face comerț ilicit. (< fr.
trafiquant)
traficant (Dicționaru limbii românești, 1939)*traficánt, -ă adj. (fr.
trafiquant, it.
trafficante). Negustor cu țărĭ depărtate:
un traficant de cafea. Fig. Traficant de caractere, corupător de caractere, cumpărător de conștiințe.
traficant (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)traficant m. cel ce face trafic.
traficant (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TRAFICÁNT, -Ă, traficanți, -te, s. m. și
f. Persoană care face comerț ilicit, în special cu produse cu un grad ridicat de periculozitate (droguri, arme), prin intermediul unor rețele organizate. — Din
fr. trafiquant.