trândăvi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TRÂNDĂVÍ, trândăvesc, vb. IV.
Intranz. A trăi în trândăvie, a-și petrece vremea lenevind; a lenevi. – Din
trândav.trândăvi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)trândăví (a ~) vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. trândăvésc, imperf. 3
sg. trândăveá; conj. prez. 3
să trândăveáscătrândăvi (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TRÂNDĂVÍ, trândăvesc, vb. IV.
Intranz. A trăi în trândăvie, a-și petrece vremea lenevind; a lenevi. — Din
trândav.trândăvì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)trândăvì v. a fi trândav.