tonificare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TONIFICÁRE s. f. Acțiunea de
a tonifica și rezultatul ei. –
V. tonifica.tonificare (Dicționar de neologisme, 1986)TONIFICÁRE s.f. Acțiunea de a tonifica și rezultatul ei; întărire, fortificare. [<
tonifica].
tonificare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)tonificáre s. f.,
g.-d. art. tonificắriitonificare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TONIFICÁRE s. f. Acțiunea de
a tonifica și rezultatul ei. —
V. tonifica.