tolerabil - explicat in DEX

tolerabil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TOLERÁBIL, -Ă, tolerabili, -e, adj. Care poate fi tolerat; admisibil; suportabil. – Din fr. tolérable.

tolerabil (Dicționar de neologisme, 1986)
TOLERÁBIL, -Ă adj. Care se poate tolera; admisibil. [Cf. fr. tolérable].

tolerabil (Marele dicționar de neologisme, 2000)
TOLERÁBIL, -Ă adj. care poate fi tolerat; admisibil. (< fr. tolérable)

tolerabil (Dicționaru limbii românești, 1939)
*tolerábil, -ă adj. (lat. tolerabilis). Care se poate tolera: această atitudine nu maĭ este tolerabilă. Adv. În mod tolerabil.

tolerabil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
tolerábil adj. m., pl. tolerábili; f. tolerábilă, pl. tolerábile

tolerabil (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
tolerabil a. ce se poate tolera.

tolerabil (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TOLERÁBIL, -Ă, tolerabili, -e, adj. Care poate fi tolerat; admisibil; suportabil. — Din fr. tolérable.