titirit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TITIRÍT, -Ă, titiriți, -te, adj. (
Reg. și
fam.) Aranjat, dichisit, gătit cu (prea) multă grijă. –
V. titiri.titirit (Dicționar de argou al limbii române, 2007)titirit, -ă, titiriți, -te adj. (reg.) aranjat, dichisit, gătit cu multă grijă
titirit (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TITIRÍT, -Ă, titiriți, -te, adj. (
Fam.) Aranjat, dichisit, gătit cu (prea) multă grijă. —
V. titiri.