ticnă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TÍCNĂ s. f. v. tihnă.ticnă (Dicționaru limbii românești, 1939)ticnă, V.
tihnă.ticnă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)ticnă f. Mold. V.
tihnă: trăim în ticnă AL.
ticnă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TÍCNĂ s. f. v. tihnă.