tezist - explicat in DEX

tezist (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TEZÍST, -Ă, teziști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care enunță, susține, ilustrează o anumită teză în artă, în literatură etc. 2. S. m. și f. Persoană care practică tezismul. – Teză + suf. -ist.

tezist (Dicționar de neologisme, 1986)
TEZÍST, -Ă adj. Care enunță și susține o anumită teză în artă, în literatură etc. // s.m. și f. Adept al tezismului. [< teză + -ist].

tezist (Marele dicționar de neologisme, 2000)
TEZÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al tezismului. (< teză + -ist)

tezist (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
tezíst adj. m., s. m., pl. tezíști; adj. f., s. f. tezístă, pl. tezíste

tezist (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TEZÍST, -Ă, teziști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care enunță, susține, ilustrează o anumită teză în artă, în literatură etc. 2. S. m. și f. Persoană care practică tezismul. — Teză + suf. -ist.