tezism (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TEZÍSM s. n. Susținere, propagare a anumitor teze. ♦ Caracter al unei scrieri care se limitează la ilustrarea sau demonstrarea unor teze prestabilite;
p. ext. didacticism. –
Teză +
suf. -ism.tezism (Dicționar de neologisme, 1986)TEZÍSM s.n. Susținere, propagare a anumitor teze. ♦ Ilustrarea netransfigurată artistic a unei teze într-o operă de artă; didacticism. [<
teză +
-ism].
tezism (Marele dicționar de neologisme, 2000)TEZÍSM s. n. 1. susținere, propagare a anumitor teze. 2. limitare a unei opere de artă la demonstrarea unei anumite teze. ◊ didacticism, schematism. (< teză + -ism)
tezism (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)tezísm s. n.tezism (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TEZÍSM s. n. Susținere, propagare a anumitor teze. ♦ Caracter al unei scrieri care se limitează la ilustrarea sau demonstrarea unor teze prestabilite;
p. ext. didacticism. —
Teză +
suf. -
ism.