tetragonal (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TETRAGONÁL, -Ă, tetragonali, -e, adj. Care are formă de tetragon. – Din
fr. tétragonale.tetragonal (Dicționar de neologisme, 1986)TETRAGONÁL, -Ă adj. Referitor la tetragon; în formă de tetragon. [Cf. it.
tetragonale].
tetragonal (Dicționaru limbii românești, 1939)*tetragonál, -ă adj. (d.
tetragon).
Geom. Ca tetragonu.
tetragonal (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)tetragonál (te-tra-) adj. m.,
pl. tetragonáli; f. tetragonálă, pl. tetragonáletetragonal (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TETRAGONÁL, -Ă, tetragonali, -e, adj. Care are formă de tetragon. — Din
fr. tetragonale.