tetrachenă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TETRACHÉNĂ, tetrachene, s. f. Fruct format din patru achene, care se desfac numai la maturitate. – Din
fr. tetrakène.tetrachenă (Dicționar de neologisme, 1986)TETRACHÉNĂ s.f. (
Bot.) Fruct compus din patru achene. [< fr.
tétrakène].
tetrachenă (Marele dicționar de neologisme, 2000)TETRACHÉNĂ s. f. fruct uscat indehiscent, din patru achene. (< fr.
tétrakène)
tetrachenă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!tetrachénă (te-tra-) s. f.,
g.-d. art. tetrachénei; pl. tetrachénetetrachenă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TETRACHÉNĂ, tetrachene, s. f. Fruct format din patru achene, care se desfac numai la maturitate. — Din
fr. tetrakène.