teterist (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TETERÍST, teteriști, s. m. Soldat în termen care, în baza absolvirii unei școli civile prevăzute de lege, beneficiază de reducerea serviciului militar. –
T.T.R. (tânăr cu termen redus) +
suf. -ist.teterist (Dicționar de argou al limbii române, 2007)teterist, teteriști s. m. (înv.) v.
teristteterist (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)teteríst (rar)
s. m.,
pl. teteríștiteterist (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TETERÍST, teteriști, s. m. (Rar) Soldat în termen care, în baza absolvirii unei școli civile prevăzute de lege, beneficiază de reducerea serviciului militar. —
T.T.R. (tânăr cu termen redus) +
suf. -
ist.