termodinamic - explicat in DEX

termodinamic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TERMODINÁMIC, -Ă, termodinamici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Parte a fizicii al cărei obiect de studiu îl constituie stările de echilibru ale sistemelor fizice și proprietățile generale ale proceselor care conduc spre astfel de stări, procese în care pot interveni și fenomene termice; studiul relațiilor dintre fenomenele mecanice și cele calorice. 2. Adj. Care aparține termodinamicii (1), privitor la termodinamică, de termodinamică. – Din fr. thermodynamique.

termodinamic (Dicționar de neologisme, 1986)
TERMODINÁMIC, -Ă adj. Referitor la termodinamică. [< fr. thermodynamique].

termodinamic (Marele dicționar de neologisme, 2000)
TERMODINÁMIC, -Ă I. adj. referitor la termodinamică. II. s. f. ramură a fizicii care studiază legile generale cărora le sunt supuse fenomenele ce implică transformarea căldurii în lucru mecanic și invers. (< fr. thermodynamique)

termodinamic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
termodinámic adj. m., pl. termodinámici; f. termodinámică, pl. termodinámice

termodinamic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TERMODINÁMIC, -Ă, termodinamici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Parte a fizicii al cărei obiect de studiu îl constituie stările de echilibru ale sistemelor fizice și proprietățile generale ale proceselor care conduc spre astfel de stări, procese în care pot interveni și fenomene termice; studiul relațiilor dintre fenomenele mecanice și cele calorice. 2. Adj. Care aparține termodinamicii (1), privitor la termodinamică, de termodinamică. — Din fr. thermodynamique.