termodifuzie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TERMODIFÚZIE, termodifuzii, s. f. Răspândire a moleculelor unei substanțe între două regiuni cu temperaturi diferite, trecerea făcându-se dinspre regiunea mai caldă către cea mai rece. [
Var.:
termodifuziúne s. f.] – Din
fr. thermodiffusion.termodifuzie (Dicționar de neologisme, 1986)TERMODIFÚZIE s.f. Răspândire a moleculelor unei substanțe între două regiuni cu temperaturi diferite, trecându-se de la cald la rece. [Gen.
-iei, var.
termodifuziune s.f. / < fr.
thermodiffusion].
termodifuzie (Marele dicționar de neologisme, 2000)TERMODIFÚZIE s. f. difuzie a moleculelor unei substanțe între două regiuni cu temperaturi diferite. (< fr.
thermodiffusion)
termodifuzie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)termodifúzie (-zi-e) s. f.,
art. termodifúzia (-zi-a), g.-d. art. termodifúziei; pl. termodifúzii, art. termodifúziile (-zi-i-)termodifuzie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TERMODIFÚZIE, termodifuzii, s. f. Răspândire a moleculelor unei substanțe între două regiuni cu temperaturi diferite, trecerea făcându-se dinspre regiunea mai caldă către cea mai rece. [
Var.:
termodifuziúne s. f.] — Din
fr. thermodiffusion.