terminologic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TERMINOLÓGIC, -Ă, terminologici, -ce, adj. De terminologie, privitor la terminologie. – Din
fr. terminologique.terminologic (Dicționar de neologisme, 1986)TERMINOLÓGIC, -Ă adj. Referitor la terminologie, de terminologie. [< fr.
terminologique].
terminologic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)terminológic adj. m.,
pl. terminológici; f. terminológică, pl. terminológiceterminologic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TERMINOLÓGIC, -Ă, terminologici, -ce, adj. De terminologie, privitor la terminologie. — Din
fr. terminologique.