tentativă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TENTATÍVĂ, tentative, s. f. Acțiune întreprinsă în scopul de a realiza ceva, fără siguranța izbânzii; încercare (neizbutită). ♦ (
Jur.) Încercare de a săvârși o infracțiune. – Din
fr. tentative.