teleologic - explicat in DEX

teleologic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TELEOLÓGIC, -Ă, teleologici, -ce, adj. Care aparține teleologiei, privitor la teleologie. [Pr.: -le-o-] – Din fr. téléologique.

teleologic (Dicționar de neologisme, 1986)
TELEOLÓGIC, -Ă adj. Referitor la teleologie. [Pron. -le-o-. / < fr. téléologique].

teleologic (Dicționaru limbii românești, 1939)
*teleológic, -ă adj. (d. teleologie). Relativ la teleologie. Adv. În mod teleologic.

teleologic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
teleológic (-le-o-) adj. m., pl. teleológici; f. teleológică, pl. teleológice

teleologic (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
teleologic a. care caută a descoperi scopul în toată ordinea naturei: sistema teleologică a lui Origen.

teleologic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TELEOLÓGIC, -Ă, teleologici, -ce, adj. Care aparține teleologiei, privitor la teleologie. [Pr.: -le-o-] — Din fr. téléologique.