teleghidare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TELEGHIDÁRE, teleghidări, s. f. Teleghidaj. –
V. teleghida.teleghidare (Dicționar de neologisme, 1986)TELEGHIDÁRE s.f. Acțiunea de a teleghida; teleghidaj. [<
teleghida].
teleghidare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)teleghidáre s. f.,
g.-d. art. teleghidắrii; pl. teleghidắriteleghidare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TELEGHIDÁRE, teleghidări, s. f. Teleghidaj. —
V. teleghida.